Ca tot ma intreba Lidy cum e cu alegerile lui bebe avant se naitre... Uneori ma intreb ce a ales fi-mea sa experimenteze. De fapt o intreb si pe ea, dar imi vorbeste intr-un fel pe care nu-l inteleg... E incantata cand o intreb "ce-ai visat, pe unde ai fost in somn?" si incepe frate si povesteste... Eu nu inteleg decat starea ei si anume ca a fost foarte fericita, dar ea are multe de spus si nu pricep nimic. Cand plange "degeaba, asa..." sau "cashuna pe ma-sa" inteleg ca imi preda despre rabdare si ii multumesc frumos desi, jur ca imi vine sa musc din perete cand urla. Nu-s obisnuita cu ideea ca un copil plange ca asa vrea el. Inteleg totusi ca e si ea stresata un pic. Uite, cum a inceput acum, cand vrea si ea sa vada, sa exploreze, sa atinga, sa muste si se impiedica-n corp.... Nu se poate ridica, nu se poate duce la jucarie... ba mai mult vrea sa muste si nu poate, ca nu nimereste gura! Vrea sa se ridice din carucior si nu reuseste decat niste abdomene... :)) Greu... Se face ea mare... Nu stiu cum a ales sa fie, desi ma intreb adesea. Deocamdata nu dezvaluie decat o mare incapatanare, curiozitate si.. are o stralucire faina- pune o privire de spiridus si alte ori de fiinta superioara. Cand se joaca un adult cu ea si se prosteste in toate felurile se uita cumva ironic, ridicand o singura spranceana ca si cum ar spune "wtf, ai innebunit?!". In schimb, cand e luata in brate rasuceste capul pt a putea fi pupata pe obraz si pe linia mandibulei- nu se misca de cat de mult ii place! Uneori am impresia ca nu vrea sa fie pupata si o asez altfel, treaba care a trage dupa sine proteste :)) Ce fel de persoana va fi ramane sa vedem.... Peste foooarte multi ani...