The match

Nu vreau sa scriu despre "meci" (si nenorocitele alea de vurvuzele) ci despre "match"- potriviri...

Evolutia "de grup" sau "de cuplu" are nevoie ca oamenii sa se cunoasca avand "punctul asemanator".
Nu poti face o salata gustoasa (am primit recent un mail avand o asociere cu gustul vinului si mi-a ramas in minte in schema: vin- friptura-salata) dintr-o rosie verde si una coapta. Ca nu se potrivesc in castron: ori faci o muratura si-o salata, ori mananci o rosie. Sau "pe-acolo", dar in acelasi castron sincron: nu!
Exemplu:
Am o prietena din copilarie. Imi este vecina- si inca de scara! Acum imi e prietena, vecina si nasa Anei! (evolutie, nu?!)
Cativa ani nu am prea vorbit. Ea avea "bebe mic" eu aveam un concert, un ceai, o excursie si-un club programate, deci.... "Tati, nu se pupa, get serious!".
Cand am ramas insarcinata, asa cum stiti, a trebuit sa raman acasa.Am inceput sa vorbim iarasi. Intai mi-a fost rusine ("bai, stii, n-am fost alaturi de tine cand aveai nevoie sa plangi ca are copilul colici si numai puteai cu nopti nedormite si cu atat de multa treaba si eu as fi putut sa ajut si-n-am facut-o si-asa").
Si mi-a zis doua... Am ramas cuc, prietena mea fiind mai tanara ca mine cu vreo 4 ani..
"Pai cand eu bateam cluburile - pe tine nu te lasa maica-ta; cand mi-am facut eu plinul si m-am linistit - a trebuit sa recuperezi tu; cand eu faceam mancare pt toata familia - tu nu faceai decat omlete pt tine; acum in sfarsit suntem in acelasi punct, e normal sa ne intalnim cand lucrurile s-au asezat!"
Si tot atunci mi s-au selectionat/ schimbat iarasi prieteniile si cercul de apropiati.
Un "vuuum" universal s-a intamplat asezand lucrurile la locul lor.
Si stiu ca iarasi se vor aseza lucrurile, pt ca face parte din "world wide web" (NU in termeni de internet), Suntem toti legati...

Citeam undeva despre "trenul vietii" si despre "de unde stii care e momentul potrivit pentru a face ceva sau a nu face ceva"

Ma gandisem si eu candva, demult, la faza asta. Si la un moment dat mi-am dat seama ca nu stii, ca nu iti vine nici o scrisoare stampilata si parafata: "baaai, ia vezi cu treaba aia!". Tot ce avem la indemana e intuitia.
Din pacate multi nu o folosesc. Cand o folosesti, iti dai seama ca te aflii la locul potrivit, indiferent de ce ti se intampla.
Ok, trenul vietii... ti se intampla dar parca nu facea parte din ce vroiai...
Stai, tati, ca nu e asa, ai uitat ca legaturile dintre oameni nu tin strict de viata asta, ca world wide web e si in spatiu si in timp. Cine stie cu ce noduri si galusti am venit (de cand om fi venit, de pe unde om fi venit..).
In plus, fiecare si-a asumat pt viata asta anumite (anumite!) misiuni si task-uri.
Si daca viata de grup si cu prieteniile stau lucrurile asa ("vuuuum!" zise universul), in mod cert se aplica si la viata de familie.

De cate ori nu m-am lamentat in tinerete ca "ia uite! mi s-a schimbat cercul de prieteni! si nu voiam! Dar fiecare am luat-o care incotro!" Pai daaaa, ca asa trebuia... Hello!

Imi "pica". Ma mir, dar daca trebuie scris multumesc de inspiratie!
La un moment dat mi s-a bifurcat calea:
- Mai, fata, ia zii (m-a intrebat Universul) tu cam ce ai vrea asa: ori viata spirituala ori distractie asa, la nivel normal-uman?
- Si i-am zis (Universului): Mah, io zic ca spiritual e bine.
- Ok: "vuuum!"
La un alt moment dat iarasi, sedinta:
- Ia zii fata, ramane asa? Pe spiritual vrei?
- Ba, bine c-ai venit: ma cac in el de spiritual ca imi e un dor de nivel uman ce n-ai vazut!
- ok, "vuuuum!"
Si din nou: tu ce vrei: spiritual;
Apoi tu ce vrei: uman...
La un alt moment dat, noroc ca imi lasase cartea de vizita
- Auzi ma, ce puii mei ma tot pui sa aleg la fiecare 2-3 ani ce vreau?! Ia, hai, noteaza: Vreau tot!
- Pai, ma fata, nu se poate jumi-juma'..
- Nu, dar 60- 40 merge, nu-i asa? si-apoi 40-60. Ideea e sa le am pe ambele la indemana si sa le pot folosi cum ma taie capul! Asta vreau!
- Ok. "Vuuuum!"
Si mi se intampla.. Asta e faza.

Dar intotdeauna in trecutul meu, totul a fost "exact potrivit momentului". Tre sa fiu oarba sa nu vad asta..
Si prezentul este exact potrivit momentului (daca stau sa ma gandesc ca nu vreau sa plecam din tara, dar ca e optional-spre-necesar si la un anume punct asta s-ar putea transforma in "plecati odata!" .. nu-i asa?!)

Una peste alta cred ca maine imi iau in vin rosu demidulce, cum imi place...
Ma duc la nani, desi e optional-spre-necesar, fiindca stiu eu pe cineva care va transforma la ora 9 "optionalul" in "Maaamiiiii !"