Suzeta cea "discutabila"

Sunt casnica, cu copil acasa, asadar, permiteti-mi logoreei sa se manifeste...

De la bun inceput si eu si Marian ne declaram anti-suzete.

Dar de unde naiba sa stim cat de tare si continuu poate zbiera un nou-nascut atunci cand il doare burta?!

Demonstrat, plansul unui bebe are mai multi decibeli decat un pickummer... Pe bune!

Ei, imaginati-va ce nervi de otel trebuie unui parinte sa isi tina in brate copilul care zbiara langa ureche... Si sa il tina... Io am rezistat 2 ore, din care o ora de plans la fiecare 5 minute, inainte sa-l sun pe Marian: "Mai ai mult pana ajungi acasa?!?!"

"Deci": N-aveam ce sa ii facem!

Ne-stiind CE are, am "rezolvat": caca, papa, iar caca, iar papa, joaca, povestit.. Neeeee.. Copilul avea colici si nu voia ceai, picaturile n-o ajutau... "Deci" zbiera, "deci" n-aveam ce-i face decat sa ii oferim afectiune.. Logic firul, nu?!

Faza care e? Bebeii n-au suc gastric si laptele fermenteaza ca-n sticla la ei in burtici.. Si pana invatza corpul sa digere ii doare, na! Asta se cheama colici. Unii copii se adapteaza mai repede, altii.. ETE! Ceea ce chiar calmeaza la statul "in brate" nu e neaparat antebratul parintesc si un pupic.. nu! Ci faptul ca bebeii stau cu burtica lipita de stomacul parintilor, caldura si presiunea, plus pozitia verticala fiind de fapt remediul.. (A... d-asta stau maimuticile atarnate de maimutoi! Hmmm...). Bine plus sentimentul de protectie... Sa nu fiu ipocrita, ce naiba, ca in viata mea n-am pupacit in halul asta vreo fiinta!

Link la suzeta: fi-mea a urlat cu intermitente (adormea, o puneai in pat si dupa 5 minute incepea sa zbiere) de la 6 seara la 1 si ceva noaptea!!!

Am rezistat nervos doar pt ca eram 2 oameni si am facut schimb de tura. I-am dat doza mare de picaturi, ca altfel n-adormea nici atunci...

Azi dimineata se preconiza acelasi "vals"... Dar fara 2 oameni care sa se menajeze reciproc..

Pe cuvant, am fiert cele 3 suzete din dotare! - Toate primite-

Sunt pregatite... Just in case!

Si ma gandeam.. La sute-j-de miile de copii cu suzete..

Parintii stiu ei de ce...

Acum doarme... in brate.. Dupa caca, papa, plimare, caca, papa, picaturi ( nu vrea ceai).

Ma imbratiseaza ( nu ma poate cuprinde) si deschide uneori cate un ochi just 2 make sure...

Sunt inca aici... desi trebuie sa intind rufe..

Iar suzetele pandesc parsiv: oare va fi nevoie de noi?

Tot sper (inca) sa nu...