Darth Vader din noi si utilitatea sa
12.7.12
Acesta e un draft pe care l-am gasit mai mult din greseala.
Se refera la momentul in care, in toiul problemlor cu refacerea casei am simtzit "un poc" fix in creier, pe o zona pe care am lucrat cam 8 luni dup-aia si care inca se mai contracta atunci cand ma enervez. De atunci, cand imi sare mustarul zbier. Sa-mi pocneasca un vas de sange sau sa elimin frustrarea?- o intrebare care si-a gasit singura raspunsul....
Deci se intampla prin mai 2011.
Azi de dimineata, Marian s-a infuriat teribil din cauza sefului de lucrare.
Nu doar ca nu isi recunostea greseala dar mai si incerca sa ne faca sa ne simtim vinovati ca nu si-a facut el treaba cum trebuie.
Buuun.
Siii, Marian l-a lasat pe Darth Vader liber. Adica a racnit din toti rarunchii la sefu' de lucrare. Partea buna e ca, se pare, a gasit tocmai varianta optima de abordare a problemei.
Am fost foarte amuzata de episod.
La inceputul lucrarii, cand "nenea asta" nu isi facea treaba pt care fusese tocmit, mi-a sarit mustarul (omul asta incearca sa o dea la intors mereu: ca nu el, ba ca nu, da' stii ca nu..) si am tipat la el, incat Marian mi-a zis, impaciuitor: "Haai sa nu ne ceeertaaam" si a calmat el spiritele. De data asta imi montasem mintea sa nu mai las sa se escaladeze pana la zbierat, dar nici nu am apucat sa imi folosesc resursele de rabdare, ca Marian m-a scutit de eforturi :))
Atat de nervos cred ca l-am vazut o singura data. De 4 ani incoace!
Ana, uimita, observa alaturi de mine. I-am spus eu: "Ana, shhht, nu te bagi! Astea sunt discutii intre ei.."
Dupa ce s-a terminat toata treaba si omul a inteles ca trebuie sa ajunga la un rezultat OK.... Si ca NU trebuie sa se vada pete pe peretii zugravitzi... Marian s-a apucat de baut cafea in liniste, ca sa lase restul tensiunii sa se disipeasca.
Ana: - Mami, cine e tati asta?
eu: - Ana, acesta nu e tati, e Darth Vaderul lui tati. A fost nevoie de el.
Marian: - Aham. Chiar ca!
Dupa ce nervii au fost evaporati si cafeaua bauta ne-am facut programul de dimineata: Ana si tat-su s-au jucat, am citit bancuri, am facut planul zilei...
The DARTH VADER
Acum ceva vreme... Nu mai stiu...
A fost o discutie. Imi muncisem mintea dar nu reuseam sa "prind shpilul". Si cum rezolva o femeie o problema? Sta de vorba!
Chiar daca Marian e "pragmaticul" dintre noi 2 si eu imi caut raspunsul "printre fluturi", varianta lui este o alternativa. Imi da inca un punct de vedere si de-acolo mai departe mi se mai descalcesc gandurile. Firele Ariadnei, deh!
Si faza era asa: De unde am atata rautate si nervi (spume) din moment ce eu lucrez la partea mea "aia buna".
Aaaa! Eram in cura Oshawa. Dubiul meu era asa: cata vreme sunt o persoana cu preocupari si valori-scop in zona spiriuala/ a sufletului/... atunci de ce se intampla in cura de detoxifiere sa mai am "bufeuri de rautate, agitatie, nervi"? Nu se presupune ca astea sa se fi disipat?!
Marian a argumentat asa: omul a fost initial vanator. Memoria genetica retine ca noi suntem pradatorul suprem, facut sa subjuge, sa domine, sa calce in picioare. Faptul ca a venit religia sa domoleasca social multimea proasta e tot o dovada a comportamentului de pradator, numai ca orientat catre aceeasi specie. Omul vrea ce-i "al altuia" si nu trebuie sa "fie dispus" spre a lua ci, instinctiv, se duce sa-i ia bunul din maini/ "mancarea de la gura altuia/ femeia celuilalt/ etc". Preocuparile mele (io am zis aici: obiectie! atac la persoana!) nu sunt de fapt autentice ci doar o metoda de a pune stavila unui comportament natural.
Io am zis: Data fiind evolutia bla-bla so on nu mai e nevoie de comportamentul de pradator de cacat, asadar omul poate sa se orienteze catre buna cooperare, pt ca doar o parte a populatiei mai are motivatia lui "dau in cap, pt ca n-am incotro, altfel mor de foame". Restul se pot axa catre evolutia sufletului, lectii de viata, etc.. Memoria genetica si instinctele se cer asezate sub intelect. In plus oamenii au devenit un fel de "robotei" si totul a fost pus sub control.
Marian zice: dar in caz de pericol cine actioneaza: instinctul de conservare sau intelectul? Daca aluneci in prapastie de agati de unul, oricare, sau zici: lasa, mah, ca mor eu sa traiasca ala?!
Si m-a-nchis! Sah mat diiiirect! (de-asta imi place, mi-am gasit si eu capacul!)
Concluzie: partea noastra negativa exista pentru a proteja si de aceea cu ascensiunea spirituala e mai inalta, cu atat si-n polul opus Darth Vader e mai al dracu'.
Chestia asta m-a luminat pe multe faze.
Am inteles ca oricat s-ar chinui cineva sa elimine Darth Vader din sine nu va reusi in veci si asta e marele minus al anumitor scoli de spiritualitate.
A trai "genuine" (sincer? in sinceritate cu sine/ autentic!) este a accepta fiinta ca intreg. Darth Vader din mine este, in fapt, adorabil! => nu am motive de a ma simti vinovata fatza de mine...
Si, intr-o cura de detoxifiere se creste pe "light" dar asta inseamna si o manifestare a lui Darth Vader.
Nu mai stiu cum am ajuns de la Dark side la Darth Vader, dar stiu ca facuse Marian o analogie cu filmul..