Le peuple paysan roumain

Fiindca am ceva timp la dispozitie hai sa va povestesc ce ma enerveaza cand ies pe strada. Nu cred ca exista vreo zi in care sa fiu si eu multumita cand ies cu Ana. Pt ca Ana merge "via carucior" si cea care il impinge pe caucior sunt eu... Nu am loc! Nici pe trotuare unde sunt .. masini, nici pe strada unde sunt alte masini, in miscare, chiar! Waw. Legea zice ca o masina n-are decat sa stationeze/ sa fie parcata pe trotuar, cata vreme soferul lasa un spatiu de un metru pe care sa se poata circula. Logic si frumos.. dar nu te poti pune cu bucurestenii. Sau cu tzaranii aparuti prin Bucale de prin cine-stie-ce cotlon uitat de tzara. Ieri am mers pana la piatza (incredibil, mai am si astfel de indeletniciri.. cine si-ar fi imaginat?!). La un moment dat pe o stradutza n-am avut incotro decat sa merg pe mijlocul drumului. In spatele meu o masina. Nenea soferul a avut bunul simtz sa nu comenteze si sa sofeze in ritmul mersului meu.. Si-am mers in tandem pana la prima intersectie. Dar nu toti sunt asa. Acum 2 luni, cred (la mine timpul este relativ) eram pe un trotuar unde un tzigan incerca sa isi faca loc de parcare desi erau parcate -regulamentar- o duzina de masini... Si ne-a vazut... Cand am ajuns "bara la roata" (bara masinii, roata caruciorului) mne-a zis ca "sa luam carutzul pe sus". Si m-am luat cu el la hartza. In primul rand ca el era ca boul pe trotuar, in al doilea rand era un copil in carutz (al MEU copil), plus ca ii vazusem manevrele din timp - mai avea un pic si intra intr-un magazin, deci mai era si un sofer foarte prost.. Cu chiu cu vai, la amenintarea ca ii mut eu masina daca el nu e capabil a cedat. S-a dus dracului in sosea... La doua minute de blocul meu, in obisnuitul drum catre Cora e un institut in fata caruia parcheaza angajatii.. Nimic anormal. Doar ca o singura masina parca pana in gardul institutului, ocupand tot trotuarul. Nici o persoana mai masiva sau cu baston n-ar fi putut trece pe-acolo. Chiar in fatza institutului sunt, de obicei portari care stau de vorba. Intr-o buna zi tocmai ma enervase aceeasi masina parcata in aceeasi maniera (faza era ca datorita acestei masini trebuia sa cobor de pe trotuar, sa ocolesc mergand cu caruciorul pe strada, pe prima banda, apoi sa urc iarasi pe trotuar cu caruciorul k sa nu ne spulbere vreun tir.. Adica nici eu nu ma enervez din nimic. Bun, m-am urcat cu carutzul pe langa masina si i-am dat cu blandete un picior, cat sa declansez alarma- moment in care portarii s-au uitat la mine ca la SF. Si i-am rugat sa transmita propietarului ca data urmatoare cand nu voi putea trece cu caruciorul o va gasi zgariata. Nu si-a mutat-o.. Dupa ce am mai mers o data la Cora, propietarul masinii a descoperit brusc, prin revelatie, ca fix vis-a-vis exista o parcare amenajata :D Acum pot trece linistita cu caruciorul pe-acolo. De cate ori vreau... :) Scara blocului. Liftul din blocul meu este un lift obisnuit-comunist cu 2 usi ce se trag in interior. Da, dar caruciorul era unul tzapan.. Era pt ca, din cauza usilor liftului i-am f**t o roata.. S-a desantzat si acum "valseaza" pe ax(roata). De fiecare data cand bag caruciorul in lift imi bag si-mi scot in diferenta asta de societati prin care am trecut. Intai bag caruciorul (..cu mortii si ranitzii aluia care a proiectat blocul!). Se pune perpendicular una din rotile duble din fatza. Fortez si intra. Mai e o piedica, fiindca se agatza de usi rotile simple din spate.. Ca sa inchid prima usa din interior trebuie sa ridic caruciorul si sa il proptesc in usa inchisa. Efectul e ca fi-mea sta cu capul mai jos decat restul corpului si daca tocmai a mancat, evident, ar urma sa vomite (... 'tui natzia aluia de a proiectat liftul, cu muncitorii de l-au construit!). Ma strecor cat is de mare si intru si eu langa carucior, inchid usa din exterior, a doua usa din inerior si ajung, intr-un final, la parter. Urmeaza manevra inversa: strecurat eu, ridicat carutz, deschis usa in care fusese proptit caruciorul si.. dau sa ies din lift. De data asta se agatza rotile simple ('mi-sh ... in usile ma-sii!). Acest ritual este indeplinit la fiecare "scoborat" si urcat. Ieri, cand am venit de la piata: shoc! Nu mergea liftul. Am sunat o prietena-vecina sa il rog pe sotul ei sa ma ajute cu urcatul pana la 8. As fi luat cumparaturile intr-o mana, copilul in "ailalta" si .. cam atat, ca mai multe maini n-am in dotare desi mi-ar trebui macar una in plus. Intre timp ne-a anuntzat o alta vecina ca e unu' care repara liftul (desi functiona bine-merci cand am plecat de-acasa) si ca mai dureaza 20 de minute. Am multumit prietenilor de familie si i-am trimis inapoi.. aveam sa astept un sfert de ora, ca doar nu venea sfarsitul lumii. Fiindca nenea "reparatorul de ascensoare" nu i-a dat drumul 5 minute cat sa ajung acasa. Singura paguba a fost ca am uitat ca mi-am cumparat inghetzata si am gasit-o seara, cand mi-am adus aminte ca "parca luasem si o revista.." (..... Hehehehehe). Parcarea din fatza scarii este iarasi de mare efect, pt ca exista mereu cate cineva care-si lasa masina in asa fel incat nu-i loc nici cat sa treaca o aschimodie d-apai.. eu.. sau Ana.. Unii oameni. Da, ma enerveaza cumplit prostia asternuta peste unii. De la 2 oameni care merg in asa fel incat ocupa un trotuar lat cat 2 benzi auto; cate 2 babe care nu isi dau seama ca stau de vorba exact in asa fel incat sa le injure toata lumea; cate o bunica iesita cu nepotul pe care-l invatza sa mearga fix intre picioarle trecatorilor grabiti; cate una de-a iesit la plimbare si nu se da la o parte crezand ca nici tu nu ai treaba; cate un card de ciori umane care merg scuipand seminte; cate un bou care merge pe strada alene ascultand manele pe telefon ca sa auda toti ceilalti "sitizani"; idiotii/ -ele care nu stiu sa mearga cu mijloacele de transport in comun, etc.. M, mi-am adus aminte o intamplare. Eram in autobuz, unul din tipul nou, care are loc alocat pt carucioare, gandit ca pt mine: sa nu deranjez prin prezentza si sa evit a fi deranjata. Seara tarziu, fusesem cu Ana la dr sa i se faca vaccin, incepuse sa bata vantul.. Ne-am urcat in autobuz, dar langa bara cu locul rezervat carucioarelor satateau un tigan si o tiganca. Am ramas cu caruciorul cam in usa autobuzului asteptand sa ni se faca loc. Am avut ceva de asteptat, tiganul s-a dat singur la o parte si i-a zis si tigancii sa ne lase sa "parcam" acolo- a trebuit sa o convinga-, dar pana la urma s-a rezolvat. Ei, acum.. Daca se deschideau usile in statie si m-as fi simtit ca naiba asezata in mijlocul autobuzului, cum ar fi trebuit sa ma scuz "Imi pare rau dar n-am incotro?!" Nu-i jenant? A inceput Ana sa se joace si ma duc sa ii fac poze... Gata, nu mai sunt suparata pe nimeni si nimic :) Oricum, a fost bine sa refulez...