cum a fugit popa de la noi din casa...

Vine popa cu Craciunu'.
ok...
Spre deosebire de alte dati ii deschid usa.
Nu imi place  stilul acestui popa. Vine mereu in viteza, nu trece prin Toate camerele. In plus, "baiatu" cu agheazma e in urma cu 2 apartamente caci popa-al nostru "da cartier" nu isi face meseria din placere ci cu gandul "la cat s-aduna".
Preotul la care merg de ani de zile chiar e foarte ok. Si e singurul care deschide usa la buda cand are de dat cu agheazma. Am ce vb cu el si se vede ca isi face meseria cu drag.
Revenind:
Deschid usa, intra popa.
Imi pune in fatza icoana cu scena nasterii.
O pup si ma duc sa deschid luminile prin casa, asteptandu-ma la o binecuvantare cu stropi de apa sfintita si mirosind a mir.
Pe hol Ana se aseaza in fatza popii. Omul ii face semnul crucii pe deasupra capului.
Ana plange.
Imediat imi apare imaginea cu perceptia copilului: Sunt micutza si traiesc intre uriasi. Brusc, apare unul imbracat in negru (lumea mea fiind colorata) care da din maini in fatza mea.
"Mamaaaaa!"
Incep sa rad si merg sa o consolez.
Auzindu-mi rasul, popa a fugit repede-repede.
Dap, ii lipseste si simtul umorului.
Hahahaha, Doamne, ce tare a fost faza asta!