in memoriam: Mamaia- 2

In Postul Pastilor am remarcat o umbra prin casa... Initial am zis ca avem o entitate curioasa, care se lasa perceputa de mine. Apoi Ana a inceput sa arate spre pereti "nenea! nenea! Nenea! Nenea!". Ok. Deci da, chiar era si nu eram complet nebuna (sau chioara, ca m-am gandit si la varianta "ochii imi joaca feste" desi stiu eu cum percep bulinutzele cu coada ochiului..). M-am enervat. I-am zis: "Uite iti aprind niste Lumina sa te ghidezi unde ai tu treaba. Hai, Pa!" Umbra nimic. Zi de zi pe-aici. Mobile trosnind. Ana cu "nenea-nenea!". Baga iubire si intelegere... convietuieste cu animalu' daca altfel nu se poate! I-am zis lui Marian ca vreau sa facem sfestanie dupa Pasti ca o iau razna cu "ochii fugind prin casa". Nu se poate asa, ca traiesc in fizic, nu?! DA! Si cum Ana imi tot arata si ea, iar shk nu dadea roade (nici Holly Cross, nici nimic) am concluzionat ca e unul din bunici: Ori tataia lui Marian vizitand fata, ori tataia al meu, care daca apare in vreo forma "nu-i a buna"- chiar i-am zis lui Marian (care crede ca sunt complet nebuna cand ii vorbesc de bulinute care se plimba prin casa) ca "daca e tataie inseamna ca a venit dupa mamaie si ma anuntza, ca eu cu el comunicam asa"