just another day

Azi.. azi a fost o zi cu radacini, una din zilele alea in care iti amintesti cum ti s-au format radacinile cu care azi te infigi in pamant incat poti sta drept (sau stramb, sau sa rezisti in vant sau sa te legeni in ploaie sau sa te lafai in razele soarelui- at free choice).

Azi a fost ziua Sanzianei.
Si i s-a promis ca isi va face ziua de nastere in Romania.
Nu e aici...
Si imi plange sufletul pt dezamagirea ei, pt singuratatea ei in lume, pt ca nu si-a gasit inca adevaratele radacini.
La fel ca fiica mea (my flesh and blood) e nascuta vara, in zodia racului. Sanzi e pe 24 iunie si Ana  pe 14 iulie (da, Sanzi-Ana 24-14). Si sa va spun ceva despre fetele-rac. Au nevoie de atata afectiune ca iti iei campii uneori. Si cand spun asta ma gandesc la dezamagirile mamei, si ale Sanzianei. Si ma uit la fi-mea care daca ar putea s-ar transforma in sora mea siameza, sa fim nedespartite. Deci: fi-mea are momente cand sta lipita de mine la propriu: in aceeasi camera nu e bine, in acelasi "juma de metru patrat" nu e bine, agatata de piciorul meu e perfect! Si acum... Sa promiti copilului ceva si sa nu te tii de cuvant stiind (mai ales stiind) cat de important este pt ea sa mai fie o data in casa in care a petrecut 5 ani din viata ei de copil intelept, bun, bland, rabdator... Dumnezeule, ce oroare! Grele lectii si-a asumat fetita asta... Sunt trista pt tristetea ei... Draga Sanziana...
Fiica mea e fericita ca e in patutul ei din singura casa pe care o stie ca fiind a ei- doarme linistita; fiica mea stie ca nu i se promite niciodata ceva "in van" iar Sanziana a sperat si Sanziana spera -si nu cred ca doarme linistita...
Chiar si atunci cand constientizezi ca si-a asumat dinaintea nasterii aceste lectii nu poti fi indiferent si imun. In ciuda intelepciunii... tulburarea ne defineste ca fiind umani.
Ce o fi fost in sufletul ei astazi?! Oofffff, draga de ea...