Cronica 50 shades of (fucked-up) Gray cu explicatii

19.2.15

   Inainte de a merge la film, ca orice om intreg la cap, cititor de o carte pe saptamana am citit trilogia. Dupa ce-am terminat m-am apucat de "Mahalaua cu dragoste", ca am uitat despre ce era vb in el, plus ca e pacat sa am carti in biblioteca despre care sa uit... Sa ma intorc la subiect, insa.

  Primul roman mi-a dat impresia ca e scris telegrafic, schematic, de o tanti cam prea pe fuga sa explice despre ce draq e vb. In al doilea si al treilea roman am gasit si niscaiva tenta politista. Dand la o parte sexu' (ca doar categoria de roman este "romanul erotic d/s"), ramane ceva psihologie de clasa a 7-a si doua povesti politiste cu final fericit. Culmea, sfarsitul celui de-al 3-lea roman a fost mai bun decat oricare parte a trilogiei, prezentand punctele de vedere ale tuturor personajelor. Recunosc ca mi-am pus ambitia cu romanul de a-l citi inainte de a vedea filmul, pt ca altfel l-as fi abandonat pe termen indefinit.
   Am citit cronicile, am ras si am hotarat sa mergem (la invitatia unei prietene) sa-l vedem si noi, sa avem de ce rade si mai tare! De fapt, intrebarea era daca filmul surprinde cartea. 
    Ei, as! Partea comica a romanului si pshiholoaga de calasa a7-a de care ziceam era alter-ego-ul din capul eroinei. Care nu e in film, desi, tehnic vorbind ar fi putut s-o faca. Dezamagitor, in 120 de minute nu e vb de toata trilogia desi ar fi putut sa incapa lejer! Partea fascinanta era corespondenta dintre cei 2, partial surprinsa in film. Partea idioata e povestea cu fata saraca care intalneste bogatanu' si culmea, il si pastreaza :)))))! :)))) Partea handicapata e aceeasi din roman: nu sta nimeni sa explice ce e aia d/s. 
      Nici eu n-as fi stiut daca nu dadeam de un audiobook cu titlu interesant: Dark Angel. Citind si ascultand SF mi-am zis "Asta sigur e cu vampiri, carte proasta, cat sa dorm in timp ce-mi spune si mie cineva o poveste!" Pffff, ce iluzie! :))) Macar am invatat lucruri noi, ce sa zic... Intai ca in suburbiile sexualitatii, sa zicem, exista oameni care sunt atat de incarcati de responsabilitati si griji si trebuie sa aiba totul sub control, incat nici cand .... in intimitate, (na!) nu se pot opri din a gandi si sa se bucure de viata (respectiv sexuala). De asemenea exista persoane foarte timide, carora nu le place sa spuna exact ce vor si se asteapta de la celalalt sa deduca totul. Atunci, intr-un cadru organizat, cu multe reguli, isi predau controlul existential pe termen scurt (cateva ore, un week-end) si lasa pe altcineva sa decida totul pt ei/ele: ce si cat sa manance , cat sa doarma, cu ce sa se imbrace, cu ce parfum sa se dea,  cand si cum sa se.... Si astia sunt submisives (subalterni, cum ar veni). La polul opus exista Dominatorii/-Dominatoarele. Preiau lista cu lucrurile care plac submisivilor si incearca sa se ingrijeasca pe acel termen scurt sa aiba grija de bunastarea (starea de bine, da?) a acestora. Nu e vorba de sadism, ci de control. Sau cum imi explica mie in urechea de neavizat, e vorba de un joc de rol. N-am inteles treaba cu durerea. Gen ca submisivul e pedepsit daca nu face ce zice dominatorul. Explicatia era o chestie gen vindecarea de timiditate prin a face dominatorul raspunzator (un fel de: " io n-as vrea, dar de fapt vreau pt ca altfel n-ar fi fost pe lista").  No, ce sa zic, o alta lume care exista in paralel cu lumea obisnuita, denumita "vanilla", ca cica vanilia e dulce. 
   Ce n-am inteles la "50 shades of fuckin' Gray"este cum de un roman de nisa, pt ca publicul acestor romane este de nisa, clar! a ajuns bestseller in lumea vaniliei! De ce? Nici nu se compara cu romanul citit de mine care in loc de SF s-a dovedit un dictionar de kinky fuckery, ca sa fiu in termenii Gri-ului. Basca, nici nu explica concepul de contract pe perioada determinata de predare-preluare a controlului, nu explica ca scenele de sex sunt de fapt niste jocuri de rol. Asta cu omul marcat din copilarie/ adolescenta care devine dominator/submisiv ... pana mea, e la mintea cocosului, ca nimeni nu viseaza bice si bastoane din balonase de sapun. Elementar. Bullshit. In plus, neadresandu-se omului obisnuit, chiar nu pricep valva produsa. Filmul e ca "batuta ca la Moldova", pe ne-baute si pe bani multi. Adica arata ca orice taranca se poate lasa batuta la fund pt o masina noua, ceea ce mi se pare complet dezgustator. Ori, sunt mai multi s/D in lumea in care traiesc si, tuta cum sunt, habar n-aveam. Sa fie la altii, ca eu zic pass. Hai, ca ma duc la treburile mele,nu inainte de a recomanda cea mai amuzanta carte cu personaje din filmele SF ale secolului nostru: Underworld detection agency! Dupa vreo 4 romane din serie am dat peste Dark Angel.... Sa te mai iei dupa nume!

0 comments:

  © Blogger template Techie by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP